La sfarsitul saptamanii trecute, presedintele CEC, Eugen Radulescu, a afirmat ca BNR va mentine nivelul actual al dobanzii de politica monetara la sedinta Consiliului sau de Administratie, care este programata luna viitoare.
De la inceputul anului, dobanda de politica monetara a coborat cu 1,25 puncte procentuale, ultima data la finele lunii martie, cu 0,5 puncte, la 7,5% pe an. Prin aceste masuri banca centrala a incercat sa infraneze intrarile speculative de afara, care au condus, intr-o oarecare masura, la aprecierea constanta a leului. Pe de alta parte, decizia BNR se afla in concordanta cu evolutia descendenta a inflatiei, care a coborat in martie la un nivel an/an de 3,66%, in acelasi timp aducand la un numitor comun dobanzile pe care le accepta Trezoreria la emisiunile de titluri sau obligatiuni de stat. Tocmai de aceea, unii analisti considera ca BNR ar putea recurge la noi scaderi ale dobanzii pentru a tempera aprecierea leului, daca evolutia inflatiei o va permite.
Pe de alta parte, scaderea constanta a dobanzii a ajutat la diminuarea costurilor la credite, chiar daca nivelul rezervelor minime obligatorii este unul ridicat, 20% pentru cele in lei si 40% pentru cele in valuta. Referitor la cresterea creditarii, reprezentantii Bancii Mondiale au avertizat de curand asupra unei posibile crize financiare care ar putea aparea in cazul in care se mentine un avans rapid al creditului, dar si ca urmare a nivelului mare al deficitelor de cont curent.
Pentru a mai linisti putin apele, bancile clamand nivelul prea ridicat al rezervelor minime si costurile prea mari legate de acestea, BNR a majorat cu 0,2 puncte procentuale dobanzile, pana la 2,1%/an, pentru RMO in lei si cu 0,1 puncte procentuale in cazul dobanzii la euro, la 0,9%/an, iar la dolar majorarea a fost de 0,15 puncte, pana la 1,15%/an.
In ceea ce priveste remunerarea sumelor in lei
