Imediat dupa 1990, una din problemele care a iesit la suprafata in Romania a fost cea a oamenilor cu handicap. Socul a fost mare si inca avem probleme la acest nivel. Institutiile de ocrotire se reformeaza destul de lent, oamenii se uita ciudat pe strada dupa handicapati, iar facilitatile acordate lor sunt privite cu reticenta.
Chiar daca circula tot felul de idei ciudate si se pun bariere psihologice, problema se dovedeste a fi mult mai complexa.
Daca ar fi sa ne luam dupa ultimele date statistice prezentate ieri, in cadrul unui seminar, romanii care au facut cerere pentru a-si primi drepturile de persoane cu dizabilitati erau la inceputul anului 2007 in numar de 468.250, iar dintre acestia, 56.000 sunt copii.
Doctorul Paulian Sima spunea ieri, ca aceste date sunt importante pentru ca sunt relevante in cazul implementarii unei strategii pentru egalitatea de sanse intre persoanele fara dizabilitati si cele cu dizabilitati.
"Avand in vedere ca trebuie sa devenim o societate care sa nu mai promoveze discriminarile, primul pas ar fi sa ii consideram pe cei cu handicap cetateni activi, utili societatii, ca oricare alta persoana", a spus dr. Sima.
integral in Curentul
Imediat dupa 1990, una din problemele care a iesit la suprafata in Romania a fost cea a oamenilor cu handicap. Socul a fost mare si inca avem probleme la acest nivel. Institutiile de ocrotire se reformeaza destul de lent, oamenii se uita ciudat pe strada dupa handicapati, iar facilitatile acordate lor sunt privite cu reticenta.
Chiar daca circula tot felul de idei ciudate si se pun bariere psihologice, problema se dovedeste a fi mult mai complexa.
Daca ar fi sa ne luam dupa ultimele date statistice prezentate ieri, in cadrul unui seminar, romanii care au facut cerere pentru a-si primi drepturile de persoane cu dizabilitati erau
