Succesul serialelor Seinfield, Mash şi Familia Bundy au aprins gustul televiziunilor româneşti pentru producţia autohtonă de sitcomuri. Deşi aceste producţii au un aer stângaci, aduc profituri posturilor TV. Primul pas a fost făcut de Antena 1 cu sitcomul „Clanul Popeştilor“ (1999). Au urmat „La Bloc“ (Pro TV) şi „Trăsniţi în NATO“ (Prima TV), care au cucerit rapid publicul, devenind şi cele mai longevive producţii. Moda sitcomurilor a pr

Succesul serialelor Seinfield, Mash şi Familia Bundy au aprins gustul televiziunilor româneşti pentru producţia autohtonă de sitcomuri. Deşi aceste producţii au un aer stângaci, aduc profituri posturilor TV.

Primul pas a fost făcut de Antena 1 cu sitcomul „Clanul Popeştilor“ (1999). Au urmat „La Bloc“ (Pro TV) şi „Trăsniţi în NATO“ (Prima TV), care au cucerit rapid publicul, devenind şi cele mai longevive producţii. Moda sitcomurilor a prins repede pe piaţa TV din România, aproape fiecare televiziune generalistă ţinând să aibă în grilă, pe lângă un meci de fotbal, şi un sitcom. În prezent, Antena 1 a luat o pauză. „Fast Food“, producţia difuzată în sezonul din toamna trecută, a fost anulat în acest an „pentru că audienţele nu au fost convenabile. Poate că scenariul şi castingul au fost cam prea tinereşti pentru publicul nostru“, declară Florin Nicoară, director de programe la Antena 1.

Sitcomul este un gen de comedie de televiziune, care durează 30 de minute şi a cărui acţiune se petrece în mare parte în interior (foarte puţine sau chiar deloc cadre de exterior). Fie că sunt pamfleturi, fie că au rol educativ, acest gen de producţie aduce bani frumoşi televiziunilor. Mai toţi producătorii au afirmat că sitcomurile sunt o afacere profitabilă. „Nimeni nu merge în pierdere“, afirmă Florenţa Protopopescu, producătorul sitcomului „Baronii“. Afirmaţia e