În mai toate firmele, fie ele locale fie din străinătate, orice obiect de mobilier are un număr de inventar şi este gestionat cu mare atenţie. O resursă mult mai importantă este de multe ori ignorată, deşi poate aduce un mare avantaj competitiv: gestiunea cunoştintelor. Dacă în România gestiunea cunoştinţelor sau „knowledge managementul“ rămâne pentru mulţi doar un concept în manualul de economie, în străinătate lucrurile stau altfel. Cu câţiva ani în u

În mai toate firmele, fie ele locale fie din străinătate, orice obiect de mobilier are un număr de inventar şi este gestionat cu mare atenţie. O resursă mult mai importantă este de multe ori ignorată, deşi poate aduce un mare avantaj competitiv: gestiunea cunoştintelor.

Dacă în România gestiunea cunoştinţelor sau „knowledge managementul“ rămâne pentru mulţi doar un concept în manualul de economie, în străinătate lucrurile stau altfel. Cu câţiva ani în urmă însă, nici acolo, în marile corporaţii ale lumii, nevoia de gestiune eficienta a cunoştinţelor nu era pe deplin înţeleasă. Pentru a conştientiza importanţa conceptului fără prea multe bătăi de cap, termeni academici şi traininguri interminabile, executivii de la Siemens au fost puşi în faţa unei provocări mai puţin obişnuite. 60 de manageri de top ai diviziei globale de telecomunicaţii au fost duşi pe malul unui lac din Germania, aprovizionaţi cu buşteni, cuie şi sfoară şi puşi să construiască plute. Directorii au fost provocaţi să îşi atingă obiectivul fără a schimba un cuvânt între ei. Dificultăţile nu au întârziat să apară, iar exerciţiul a demonstrat cât de importantă este comunicarea cunoştintelor în cadrul unei companii.

Sistemul bancar este mai receptiv

În România, knowledge managementul a pătruns în corporaţiile autohtone odată cu infuzia de know-ho