Drepturile copiilor au devenit o prioritate pentru autoritati. La nivel national a fost declansata o campanie de prevenire a acestui fenomen. Aceasta este derulata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, cu finantare din partea Uniunii Europene, prin intermediul Programului Phare 2003. Reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului s-au reunit, in aceasta saptamina, in Lacu Sarat, alaturi de alte categorii profesionale care se ocupa de copii si specialisti din Bucuresti, pentru a pune la punct strategiile de combatere a acestui fenomen.
Exista patru forme de abuz: emotional, fizic, sexual si cel realizat prin neglijarea minorului ca urmare a omisiunii voluntare sau involuntare de a creste si ingriji copilul.
Abuzul emotional poate fi cel mai greu de evidentiat. Bineinteles ca oamenii tipa unii la altii, isi exprima furia. Abuzul emotional apare atunci cind tipetele si furia merg prea departe sau atunci cind un parinte minimalizeaza, respinge sau ameninta in mod constant minorul afectindu-i respectul de sine. Copilul abuzat emotional este fie prea matur, fie prea infantil, are un comportament compus din atitudini extreme, fiind prea servil sau exagerat de revendicativ. De asemenea, are tendinte de sinucidere si declara o lipsa de atasament fata de parinti. Parintele care este in aceasta situatie acuza si minimalizeaza copilul, nu este preocupat de soarta minorului.
Abuzul fizic poate lua forma unor lovituri, scuturari, arsuri, sufocari, muscaturi, aruncari, batai. De obicei, in aceste situatii, parintii descriu copilul ca fiind rau.
In cazul abuzului sexual, parintele care se face vinovat este excesiv de protector cu copilul si limiteaza sever contactul acestuia cu alti minori, in special de sex opus.
Neglijarea copilului inseamna omisiunea unei persoane de a
