Transilvania traieste o viata schizoida. stirile venite din zona politicului arata de parca ar fi o regiune in pragul catastrofei. Certurile permanente dintre politicieni, demiterile si suspendarile alcatuiesc tabloul unei zone aflate in pragul razboiului civil. Cu siguranta, nimeni nu poate cere tuturor partidelor sa joace Hora Unirii in fiecare zi, dar exista anumite norme de civilizatie si de civilitate care trebuie respectate. Numai ca in lupta politica tocmai aceste norme sunt incalcate.
Pe de alta parte, deocamdata, economia continua sa fie infloritoare. Investitiile abunda in regiune, care poate deveni placa turnata a comertului european cu zona fostei URSS si cu cea a Asiei Mici. Afacerea pornita de Nokia la Cluj, infiintarea unui aeroport in Brasov ori interesul tot mai mare al oamenilor de afaceri germani pentru zona Sibiului sunt indicatori clari in acest sens.
Cum se explica aceasta diferenta? Exista o varianta care ar putea descalci itele acestei situatii complicate. In primul rand, ar fi vorba de o decuplare a societatii de clasa politica. Prioritatile politicienilor nu mai sunt cele ale alegatorilor. Asa ca spectacolul politic, indiferent cat de colorat ar fi, captiveaza in continuare, dar atinge doar nivelul superficial. Interesul oamenilor este concentrat mult mai puternic pe plata facturilor, pe serviciile pe care le obtine zilnic sau pe deciziile care ii afecteaza sanatatea. Recenta revolta a parintilor clujeni impotriva firmelor care vand mancare nesanatoasa in scoli este un bun exemplu in acest sens.
In al doilea rand, pana acum, exista politica doar la un singur nivel. Marile decizii erau luate la Bucuresti. Doar acolo erau facute si desfacute aliantele. Acum, exista trei paliere. Este vorba de palierul de la Bruxelles. Odiosul Stalin, cel mai mare criminal din istorie, a formulat un principiu valid: cel al conditionarii econom
