Sistarea fumatului îşi arată efectele încă din primele minute de la abandonarea ţigării. Cerectătorii su stabilit că din primele 20 de minute tensiunea arterială scade, bătăile inimii se răresc apropiindu-se de normal, iar circulaţia sângelui se îmbunătăţeşte. După opt ore scade şi nivelul monoxidului de carbon din sânge. După primele două zile, nivelul nicotinei scade complet. La două – trei zile, secreţiile bronhice scad şi respiraţia devine mai uşoară. Îmbunătăţirea gustului se simte după cinci-şapte zile de la abandonarea viciului. Tot după acest interval de timp, respiraţia îşi pierde mirosul de tutun, dinţii devin mai curaţi, iar nivelul energetic al organismului creşte.

După trei

săptămâni,

dispare

dependenţa

fizică

Dorinţa imperioasă de a fuma dispare abia după două-trei săptămâni. „După acest interval sindromul de dependenţă fizică se reduce. Fostul fumător poate petrece acum câteva ore liniştite fără a se gândi la cât de bine i-ar prinde să fumeze o ţigară. Tot după acest interval scade riscul de a face trombi la nivelul vaselor de sânge. Abia după un an de zile scade la jumătate riscul de a face o boală cardiovasculară”, explică dr. Dorin Pantea, medic în cadrul Centrului de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Braşov. Un fumător are acelaşi şanse de a fi sănătos ca un nefumător abia după câţiva ani de la abandonarea viciului. Astfel, după doi-trei ani de zile riscul de a face o penumonie sau viroză pulmonară este acelaşi ca la nefumători. Riscul de a face o boală cardiovasculară tip angină pectorală, infarct sau accident vascular cerebral cu paralizie consecutivă scade în continuare. Abia după cinci- zece ani riscul de a face o boală cardiovasculară sau tromboză este acelaşi ca la nefumători. Riscul de a face cancer bronhopulmonar, esofagian sau de vezică urinară este acelaşi ca la persoanele ca