Cum ati ajuns in guvern? Imi amintesc ca am fost destul de surprinsi in decembrie 2004, cand am auzit de nominalizarea dvs. pentru portofoliulMinisterului Justitiei. Trebuie sa recunosc ca si eu am fost surprinsa. Am primit un telefon de la presedintele PD, Emil Boc, apoi m-am intalnit cu el si cu presedintele Traian Basescu, mi-a spus ca doresc un ministru de Justitie independent. Imi amintesc ca s-a spus: "nu vrem un avocat de partid". Asa am ajuns ministru. Cu promisiunea facuta si tinuta in acesti 2 ani, de a mi se respecta independenta. Si ea a fost respectata de PD. Castigarea credibilitatii la Bruxelles Ati ajuns ministru intr-un moment cel putin delicat, pentru negocierile de aderare la Uniune. Justitia era un domeniu cu probleme. Care erau prioritatile care stateau in fata dvs., in primele luni? Clauza de salvgardare, de amanare a aderarii cu un an de zile. Eram intr-o situatie disperata, trebuia sa facem foarte multe lucruri cu termen martie 2005, deci aveam 3 luni, si apoi altele in continuare pana la sfarsitul anului 2006. Ar trebui sa adaug ca, pe langa realizarea acelor masuri urgente, mai era foarte necesar sa recastigam credibilitatea in fata Comisiei, pentru ca cei de dinainte nu aveau credibilitate. Solicitau inchiderea capitolului, dar nu faceau nimic acasa, nu puneau nimic pe masa. Aceasta situatie nu s-a imbunatatit? Venise Cristian Diaconescu, era tanar... Tineretea nu ajunge. Ca sa inchida capitolul, s-au modificat foarte repede legile justitiei in toamna lui 2004, fara vreo viziune de ansamblu a sistemului juridic. Modificarea unor legi nu ajunge pentru reformarea justitiei. In ceea ce priveste castigarea credibilitatii, asta a mers de la sine. Am inceput contactul cu cei de la Comisie. Am fost foarte sincera, am spus ce merge, ce nu merge, am explicat, inclusiv ce nu se poate face si asta a contat foarte mult. Pentru ca atunci cand ai un part