Probabil că titlul acestui material - preluat întocmai după cea mai recentă dintre ediţiile întâlnirlor României literare - vă poate face să visaţi în voie la poveşti de capă şi spadă, la răpiri misterioase, la prăbuşiri neaşteptate sau la urmăriri la pas pe străduţe întunecate. Ceea ce nu e tocmai alături de adevăr. Numai că în rolurile principale nu se află floretişti redutabili ori vânători de recompense, ci din ce în ce mai numeroase monumente urbane ameninţate de masivele şi inesteticele construcţii corporatiste. Printre monumentele şi zonele cu semnificaţie culturală prejudiciate se numără: Catedrala Sfântul Iosif, Biserica Armenească, zona vechii Curţi Domneşti, Piaţa Palatului, Berăria Gambrinus etc. Adică aproape toate reperele prime ale oricărui individ îndrăgostit de Bucureşti. De - o ştim de la Mateiu - adevăraţii Bucureşti.
Acestea fiind datele problemei, discuţia desfăşurată la Clubul Prometheus în 11 aprilie, la ora 19.00, la iniţiativa revistei România literară, nu ar fi putut oferi - practic şi instituţional - soluţii categorice. Nici nu ar fi fost de dorit aşa ceva: de când lumea, nuanţările strategice au fost cu mult mai eficace decât orice revoluţie zgomotoasă şi bine intenţionată. Iar participanţii la dialog au demonstrat-o cu asupra de măsură: Barbu Cioculescu, Simona Cioculescu, Victoria Dragu-Dumitriu, Ştefan Cazimir, Andrei Pippidi, Mihai Zamfir, Peter Derer, Nicolae Noica, Doina Jela, Pavel Şuşară. Plus un public care umpluse sala. Plus in corpore, redacţia României literare: Adriana Bittel, Daniel Cristea-Enache, Simona Vasilache, Cosmin Ciotloş. Plus - şi mai ales - moderatorii discreţi şi avizaţi ai întâlnirii: Ioana Pârvulescu, Gabriel Dimisianu, Alex. Ştefănescu.
Este evident că o asemenea provocare stătea sub umbra destul de riscantă a militantismelor şi a partizanatelor emoţionale. Este, în schimb, admirabil că întâlnirea
