Infarctul miocardic se produce în momentul în care muschiul inimii – miocardul, nu este irigat corespunzător. Acest lucru este cauzat de faptul că una sau mai multe artere coronare sunt obturate din cauza depunerilor de grăsimi, proces numit ateroscleroză. Placa se poate rupe sau perfora, ducând la formarea unui cheag de sânge, care blochează artera. Astfel se produce infarctul miocardic. Dacă circulaţia sângelui este întreruptă timp de mai multe minute, celulele musculare sunt afectate permanent şi mor.

Semnele clinice

Deşi sunt situaţii în care nu este pe deplin previzibil, unele persoane au un risc mai mare decât restul populaţiei de a face un infarct miocardic acut sau crize de angină pectorală. Factorii de risc se împart în două categorii: cei asupra cărora nu putem avea nicio influenţă- sexul, vârsta sau zestrea genetică şi cei modificabili prin corectarea unor obiceiuri nesănătoae sau prin diverse medicamente. "Semnele clinice ale infarctului de miocard acut pe care trebuie recunoscute sunt: durere toracică intensă, cu caracter de presiune, arsură, greutate, durerea însoţită de ameţeli, stare de leşin, greaţă, vărsături, transpiraţii, senzaţie de sufocare, anxietate, nervozitate, palpitaţii", explică doctorul Benedek Imre, şeful Clinicii de Cardiologie, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Măsurile de urgenţă întârzie deseori pentru că pacienţii nu recunosc semnele clinice de debut care pot fi tipice sau atipice. Riscurile legate de ignorarea simptomelor de alarmă pentru un infarct miocardic acut sunt multiple: moartea subită, aritmii severe, apariţia de noi dureri anginoase care cresc suplimentar riscul pacientului. "Chiar şi tratat, infarctul de miocard poate lasa anumite sechele, care sunt variabile şi depind de marimea infarctului, dacă este un prim infarct sau o recidivă şi de starea arterelor coronare în totalitate, dacă circulaţi