România nu este pregătită să înlocuiască "economia bazată pe salarii mici" cu "economia bazată pe inovaţie" Ne apropiem de scadenţa dezvoltării haotice a economiei. Auzim tot mai România nu este pregătită să înlocuiască "economia bazată pe salarii mici" cu "economia bazată pe inovaţie" Ne apropiem de scadenţa dezvoltării haotice a economiei. Auzim tot mai des în ultimul timp că "am ajuns la un deficit extern excesiv, chiar periculos". Realitatea începe să fie conştientizată şi de autorităţile de la Bucureşti. Soluţiile adevărate ale problemei nu se întrevăd pe termen scurt. La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele interimar, Nicolae Văcăroiu, a declarat pentru Reuters că "riscul unei corecţii a cursului de schimb este enorm, având în vedere soldul de plăţi". Altfel spus, cursul poate începe brusc să crească (leul să se devalorizeze), pentru că deficitul de cont curent este la un nivel foarte ridicat. Chiar dacă declaraţia preşedintelui interimar poate părea excesivă pentru această demnitate în stat şi explicată în principal prin raţiuni politice (iată ce "moştenire" am primit), în realitate nu aduce nimic nou. De fapt, chiar asta spune şi bunul-simţ economic - când o economie nu-şi mai poate duce deficitele îşi erodează credibilitatea. Se pune tot mai insistent întrebarea - cu ce vor acoperi ieşirile de capital care sunt mai mari (două miliarde de euro, după primele două luni ale anului) decât intrările, în special din cauza importurilor care cresc mult mai repede decât exporturile? Investitorii încep să-şi retragă plasamentele de valută, moneda naţională scade. Populaţia se orientează spre valută. Urmează creşterea rapidă a preţurilor (inflaţie). Economia, în ansamblu, începe să o ia în jos, şomajul în sus. Un tablou sumbru va înlocui imaginea de stabilitate de acum. Şi oricât de excesivă ar părea acum rezerva valutară a BNR (21,5 miliarde de euro), nu va fi