Readucerea lui Traian Basescu, prin vot, in fruntea statului nu va adjudeca un triumf personal. Miza e mult mai mare.
Atit de mare, incit adversarii lui Basescu tin sa prezinte conflictul in regim de delincventa personala. Insa faimoasa fire asimetrica a lui Basescu e un detaliu incomod si neobisnuit. Atit. In rest, Basescu e perfect coerent. N-a demisionat dupa 5 minute, pentru ca a observat, tardiv, ce regulament de joc pervers il asteapta. Basescu nu a devenit geamanul razgindirii lui Tarigeoana.
Diferenta: Tariceanu a facut bine cind si-a anuntat demisia si rau cind a retras-o, Basescu a facut rau cind si-a anuntat demisia si bine cind a retras-o. 5 minute nu conteaza, 30 de zile trec, 18 ani au fost de-ajuns, viitorul e mult mai insemnat.
„Cazul Basescu“ e titlul dosarului in care se afla toate problemele de viitor ale Romaniei. Daca nu va fi blocat procedural sau spulberat prin acte de violenta, referendumul va decide intre cele doua traiectorii posibile ale societatii romanesti.
In varianta Basescu, Romania va pastra sansa minima de a se echilibra reducind modelul de conducere autoritara in grup conspirativ camuflat de institutii formale (capitalism, parlamentarism, presa, justitie - aflate fie in proprietatea, fie sub controlul unui nucleu oligarhic). Acest grup de control a dus la bun sfirsit suspendarea presedintelui Basescu.
Nu a persoanei, ci a functiei politice de baza care se exercita prin Basescu: primul om de stat care a lipsit patronatul politic, mediatic si economic de complicitatea statului.
Suspendarea presedintelui e un drept parlamentar, dar, tot in materie de drept, ea a strivit opinia clara a Curtii Constitutionale, institutia care garanteaza existenta regimului de drept in Romania. Cu alte cuvinte, suspendind competenta Curtii Constitutionale, suspendarea lui Basescu a pus
