Destinul sau tragic reprezinta probabil unul dintre cele mai cutremuratoare exemple ale mizeriilor ce se pot abate asupra unui om intrat in colimatorul si tocatorul mafiei politico-financiare locale si nationale, derulat sub ochii vrincenilor.
Daca cineva mai avea indoieli cu privire la existenta, dezvoltarea de tip cangrena si modul de manifestare al unei asemenea sinistre tumori in societatea romaneasca a ultimilor ani, lichidarea fizica a lui Paizan, inceputa in 2002 si materializata prin finalul funebru zilele astea, ar trebui sa le fi risipit definitiv.
Despre cei care au avut interesul sa duca la indeplinire o asemenea mirsavie si prin ce mijloace josnice si-au realizat telul s-a comentat si se va mai face cu siguranta prin mai multe cercuri din judet. Ramine stupefiant lantul de complicitati si lasitati manifestat in multe institutii ale statului care au raspuns unor comenzi ajungind sa-l bage pe acest om in mormint.
Despre procesele penale in care s- a ajuns ca Monel Paizan sa fie singurul tap ispasitor - si care i-au determinat cu mare probabilitate disparitia fizica din acesta lume - este dificil de sustinut c-ar fi fost initiate cu intentia a se stabili si instaura aplicarea legii, atit timp cit adevaratii beneficiari ai afacerilor suspecte derulate cu Petrom n-au aparut in vreunul din dosare.
Pe de alta parte, daca luam in considerare realitatile de dupa decembrie 2004, cind multi dintre romani au inceput sa aiba habar de termeni precum "urmariri penale"," trimiteri in judecata"," prejudicii"," arestari preventive", nu-i gresit sa apreciem ca vrincenii, cu atit mai mult, s-ar putea pronuta in cunostinta de cauza despre comportamente ale justitiei in diverse situatii.
Astfel, acuzat c-ar fi provocat un prejudiciu de 13 miliarde de lei vechi so