Crestinii ortodocsi il praznuiesc, astazi, pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de biruinta. El a trait pe vremea imparatului roman Diocletian, care i-a prigonit pe crestini. Originar din Capadocia, Sfantul Gheorghe provenea intr-o familie de crestini vestiti. Ramanand orfan de tata, de mic, se muta cu mama sa in Palestina unde avea o mostenire. Se alatura armatei romane si datorita faptelor sale de arme reuseste sa parcurga ierarhia militara. Imparatul Diocletian, la indemnul ginerelui sau Galeriu emite in anul 303, decretul de prigonire a crestinilor, sub indemnul "nomen christianorum deleto" (sa fie sters numele crestinilor). Gheorghe se prezinta in fata imparatului si ii spune ca este crestin. Intemnitarea si torturile la care este supus nu a renuntat la credinta crestina. Incaltamintea cu cuie, groapa cu var sau loviturile cu sulita sunt doar cateva dintre torturile la care a fost supus sfantul. Mai mult decat refuzul de a renunta la credinta sa, cei care au asistat la supliciul sau au trecut la crestinism. Printre acestia, s-a aflat si imparateasa Alexandra, care a fost condamnata la moarte, prin taierea capului, impreuna cu Gheorghe. Sentinta a fost executata pe 23 aprilie 303. Intre legenda si realitate In constiinta romaneasca, sfantul Gheorghe este unul dintre cei mai indragiti sfinti. I-au fost inchinate biserici si manastiri si a fost pus drept patron al ostirilor. Icoanele il infatiseaza imbracat in armura, calare, ucigand un balaur cu sulita, pentru a salva o fecioara. De aici, provine si supranumele de "purtator de biruinta". Despre aceasta legenda se spune ca este o inventie tarzie, medievala. Unii comentatori cred ca este o prelucrare a mitului grec al lui Perseus si Andromeda, iar altii considera ca lupta cu balaurul se desfasoara la nivel simbolic. Stefan cel Mare a poruncit ca scena uciderii balaurului sa fie pictata pe steagul sau