Gloata, manipulare, inacceptabil, ilegal, mineriada, democratie in strada. Asa au fost „flatate” de politicieni si de unii jurnalisti mitingurile de protest impotriva suspendarii presedintelui. Pe care Mircea Geoana le vrea scoase in afara legii. Participarea la demonstratii, la fel ca in anii ‘90, este stigmatizata ca impotriva democratiei si a stabilitatii Romaniei.
Reactia disproportionata a politicienilor fata de exprimarea publica si organizata a unor opinii politice are rostul de a-i rusina pe potentialii mitingisti si de a trezi „complexul Piata Universitatii”.
Efectul? PD se delimiteaza de mitingurile pro-Basescu, iar cateva personalitati publice spun ca, in general, au altceva mai bun de facut decat sa iasa in strada. Gratarul este celebrat, mitingul demonizat.
Ni s-a injectat prejudecata otravitoare ca, intr-o democratie, cetatenii au dreptul sa-si exprime opiniile doar la vot. Revoltati sau resemnati, ne-am obisnuit cu ideea.
Nu suntem de acord cu o decizie a presedintelui, guvernului sau parlamentului? N-avem ce face, trebuie sa asteptam patru, cinci ani sa-i schimbam pentru ca au abuzat de mandatul pe care noi, cetatenii, l-am acordat lor.
Avem insa dreptul de a protesta in strada si in scris prin petitii, de a actiona juridic impotriva hotararilor abuzive luate de institutii (articolele 39, 40, 51 si 52 din Constitutia Romaniei). Un miting, o petitie sau actionarea in instanta a guvernului pentru amanarea euroalegerilor (cazul Galati) nu sunt forme de nesupunere civica, ci drepturi constitutionale.
Democratia se masoara nu numai prin libertatea alegerilor si buna functionare a institutiilor, ci si prin gradul de implicare a cetatenilor. „Intr-o democratie se asteapta ca omul obisnuit sa ia parte activ la afacerile guvernamentale, sa fie constient de modul in care sunt luate deciziile
