Primul preşedinte al Rusiei, Boris Elţîn, a murit subit, luni, se pare în urma unui nou atac de cord. Agenţiile ruseşti de presă citează un comunicat al Kremlinului care anunţă sec: “Astăzi, la Moscova, s-a stins din viaţă brusc primul preşedinte al Rusiei Boris Nikolaevici Elţîn. În comunicat nu se precizează cauza morţii şi nu se dau alte informaţii. Agenţia Interfax a citat o sursă medicală potrivit căreia decesul a intervenit în urma unui infarct. Boris Elţîn împlinise la 1 februarie 76 de ani.

Boris Elţîn va rămâne în istorie drept omul care i-a înlăturat pe comunişti de la putere în august 1991 şi a deschis calea reformelor în Rusia, înainte de a-i ceda locul lui Vladimir Putin.

Fost director al unei întreprinderi de construcţii din Urali, Elţîn a atras atenţia lumii pentru prima dată în 1991, când i-a sfidat pe autorii loviturii de stat împotriva liderului sovietic Mihail Gorbaciov. Ulterior, a fost implicat în acţiunile care au dus la destrămarea Uniunii Sovietice şi a devenit primul preşedinte ales democratic al Rusiei, preluând puterea de la Gorbaciov. Presăraţi de erori şi excese, cei opt ani ai preşedinţiei sale au avut marele merit de a apropia Rusia de Occident şi de a evita un conflict major în perioada ce a urmat destrămării Uniunii Sovietice. Ajuns la putere în iunie 1991, Elţîn şi-a pierdut repede popularitatea după ce a introdus un program radical de reforme economice, care au scăzut dramatic nivelul de trai al populaţiei şi au încurajat, spun criticii, apariţia marilor oligarhi, în urma privatizării dubioase a coloşilor industriali de stat. Menită să asigure o tranziţie rapidă de la economia planificată, socialistă, la cea capitalistă, “terapia de şoc” introdusă de Elţîn a aruncat Rusia într-o criză financiară acută. Declanşarea primului război din Cecenia, desfăşurat între 1994 şi 1996 şi soldat cu zeci de mii de morţi şi umilirea