Dacă referendumul de demitere a preşedintelui nu va fi considerat valabil de Curtea Constituţională, Parlamentul şi-a acordat competenţa, printr-o Hotărâre (n.r. act ce nu poate fi contestat la Curte), de a decide soarta preşedintelui: rămâne suspendat, se face un nou tur sau revine în funcţie. Hotărârile Parlamentului sunt singurele acte ale Legislativului care nu pot fi contestate la Curtea Constituţională, ceea ce înseamnă că Parlamentul, care a acţionat în acest caz ca într-o republică Parlamentară, nu poate fi atacat pe nicio cale. Conform textului adoptat, la propunerea deputatului PSD Eugen Nicolicea, cu 237 de voturi pentru, 19 împotrivă şi 17 abţineri , "în situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va stabili procedura de urmat". Practic, pentru că un asemenea amendament a fost adoptat, dacă pe 19 mai nu se prezintă cele nouă milioane de cetăţeni pentru ca referendumul să fie considerat valid, Parlamentul poate decide practic orice, fie organizarea unui nou referendum, cum propusese Funar, fie să susţină că preşedintele nu se poate întoarce la Cotroceni pentru că la urne nu au venit suficienţi alegători care să susţină reinvestirea sa. Modalităţile de urmat pentru Parlament într-o asemenea situaţie sunt cu atât mai neclare cu cât amendamentul lui Nicolicea nu stabileşte clar ce poate şi ce nu poate legislativul într-o asemenea situaţie, teoretic, fiind posibilă orcie variantă. De altfel, parlamentarii nici nu şi-au pus această problemă procedurală. Anterior, peremistul Gheorghe Funar a propus organizarea celui de-al doilea tur de referendum în cazul în care nu este validat primul scrutin, prin neparticiparea celor 9 milioane de români. Tot el a propus ca, în al doilea tur de scrutin, demiterea preşedintelui să fie apr