Toate televiziunile l-au monitorizat pe Băse cu suspendarea. Cu înmormântarea lui politică. Evenimentul acesta, rarissim şi idiot (părerea mea!), a ocupat toate ecranele. Nu şi timpul Toate televiziunile l-au monitorizat pe Băse cu suspendarea. Cu înmormântarea lui politică. Evenimentul acesta, rarissim şi idiot (părerea mea!), a ocupat toate ecranele. Nu şi timpul nostru. Căci, am asistat la altă înmormântare: aceea, reală, a lui Gil Dobrică. Şi aş vrea să remarc că, în ciuda evenimentelor "grele" ale zilei media de joi, şi acesta a fost tratat la reala lui valoare. Canale centrale nu l-au neglijat, multe televiziuni nu au trecut evenimentul dispariţiei unui mare artist la "fapt divers". Se ştie, când în SUA au dispărut Presley, Ray Charles, monştri sacri, presedinţii, cine erau ei, au avut intervenţii naţionale. Nu cred că era cazul ca Băsescu să mai zică ceva în situaţia pe care şi-a creat-o el însuşi, dar poate că instituţia prezidenţială, oricât de constipată ar fi fost, putea să se implice cu un comunicat de două rânduri. Aşa era civilizat. Veţi spune că exagerez, dar nu uitaţi că ex-preşedintelui îi plăceau gesturile acestea. Putea să facă unul cât de mic. De omenie. Să arate lumii că nu se gândeşte numai la el. Măcar îi dădea bine la imagine. Lumea ar fi spus, uite la el, cu toate că a picat, s-a mai gândit şi la un artist pe care-l admira. Dar, cine să-l sfătuiască în momentele când toţi consilierii se vedeau zburaţi, cu mălaiul risipit, cu ciolanul zdrobit, cu maşina zburată de la scară, amărâţii! Am rămas chiar impresionat de excelentul reporter-special Cătălin Radu Tănase, ProTV, care a fost prezent acolo, la Craiova, la funeralii, dând importanţă unui gest de bun-simţ. A fost chiar o reparaţie morală, în timp, al acestui post pentru frustrările pe care defunctul le-a resimţit o viaţă, e drept, din partea televiziunii unice. Un gest de omenie din partea u