In acest moment, care va ramine, fara indoiala, in istoria post-decembrista a Romaniei, toata lumea politica, de la stinga la dreapta, se bate cu caramida in piept ca reprezinta vointa populara. Cei 322 de parlamentari care au votat suspendarea presedintelui zic ca reprezinta 70% din electorat. Cei 108 care au votat impotriva se lauda ca de fapt ei, tinind cont de sondajele de opinie care arata ca majoritatea populatiei n-a dorit suspendarea lui Basescu, reprezinta vointa poporului. Nu in ultimul rind, Traian Basescu, presedintele suspendat, considera la rindu-i ca el, cel ales prin vot direct de milioane de romani, cel ce se lupta singur cu "balaurul" cu 5 capete - PSD, PNL, PRM, PC si UDMR - este adevaratul reprezentant al electoratului. Din acest punct de vedere, miza celor 29 de zile de campanie inainte de referendumul din 19 mai este foarte importanta. Importanta consta in faptul ca pe 19 mai ar trebui sa se vada care din taberele enumerate mai sus a fost mai aproape, prin propriile fapte, de poporul mult prea invocat de citeva luni incoace. In realitate, populismul si demagogia fac parte din repertoriul tuturor politicienilor de astazi. Mai tinar, mai batrin, fost securist sau comunist, discursul nici unui politician nu este curat ca lacrima, nu este sincer, cinstit sau corect in totalitate. Fiecare are ceva de ascuns, s-a dovedit de-a lungul timpului. Asta nu inseamna, insa, ca gestul unora "scirbiti", care se bat cu pumnul in piept prin ziare sau pe la televizor ca nu vor merge la referendum, este mai scuzabil. Dimpotriva. Toti cei care din "greata" nu se vor prezenta la urne se confunda, din punctul meu de vedere, cu politicienii de care le este atita scirba. Pai, atit oamenii politici huliti, cit si cetatenii care nu-si misca fundul la vot nu vor sa se schimbe nimic. Daca ar vrea, ar profita de instrumentele democratice si s-ar comporta in consecinta. De pi