Se promoveaza in continuare un invatamint elitist, in timp ce marea masa ramine cantitate neglijabila in ordinea de prioritati a celor care gestioneaza sistemul. Peste 200 de elevi din Iasi au obtinut in acest an premii la faza nationala a olimpiadelor scolare. Sint, fara indoiala, performante ce merita apreciate. Elevii isi merita laudele pentru inteligenta si munca lor, iar profesorii care i-au pregatit isi merita respectul si recunostinta pentru stradania de a atinge virful chiar si cu pretul unor eforturi nu totdeauna rasplatite asa cum se cuvine. Pe de alta parte, cele peste 200 de premii la olimpiadele nationale redeschid discutia despre performantele scolii romanesti. Cu alte cuvinte, pot 200 de elevi exceptionali sa ofere masura eficientei si calitatii unui intreg sistem?

E o intrebare retorica, fara doar si poate. Rezultatele la concursuri scolare, anuntate anul acesta de ISJ ca fiind un record, nu sint nici pe de parte o premiera pentru scoala ieseana sau pentru cea romaneasca. Ele sint insa, de fiecare data, statisticile preferate la bilanturi. Olimpicii, mindria tarii. Citiva copii exceptionali sint scosi la inaintare, pe post de mascote, de parca s-ar putea transfera imaginea lor asupra tuturor celorlalti elevi din Romania si a profesorilor lor, asupra calitatii corpului didactic in ansamblu. Iar asta nu se intimpla de ieri, de azi, ci din perioada comunista.

Promovarea statisticilor pozitive, a cifrelor "record" reprezinta, asadar, o boala veche, intilnita nu doar in invatamint. Se scot in fata realizarile si se uita de esecuri, chiar daca, numeric, cele din urma sint covirsitoare. E mai frumos sa vorbim despre 200 de premianti decit despre 700 de elevi care au abandonat scoala numai in primul semestru al anului in curs. Ce sa mai spunem de sutele de elevi condamnati, care invata in cele 50 de scoli din chirpici din Iasi si care nu au sansa