Bibliotecile publice mureşene se confruntă cu problemele pe care le au multe instituţii de cultură din ţară: spaţii improprii, subfinanţare, personal insuficient. În judeţul Mureş, majoritatea bibliotecilor comunale au probleme cu banii pentru cărţi şi mai ales cu informatizarea. Cele mai fericite cazuri, care pot fi date exemple, se găsesc în municipiile Reghin şi Sighişoara, în oraşele Gurghiu şi Sărmaş şi în comuna Ibăneşti. Conform directoarei Bibliotecii Judeţene Mureş (BJM), Corina Teodor, în mediul rural doar biblioteca comunei Ibăneşti se ridică la standarde europene, fiind dotată cu reaţea informatică şi internet.

Deşi în toate localităţile mureşene există biblioteci funcţionale, majoritatea acestora au personal care lucrează doar cu jumătate de normă sau chiar mai puţin. Situaţia cea mai gravă este cea a bibliotecilor comunale, care în majoritate funcţionează în clădirile căminelor culturale, unele chiar în sediile primăriilor, fondul de carte este vechi, iar bibliotecarul, dacă există, este folosit de primărie ca operator de calculator sau pompier de ocazie, ori pentru a face muncă de secretariat sau a măsura terenuri pentru retrocedare. "Au o normă la primărie, din care jumate sunt bibliotecari iar cealaltă la primărie. Şi în Mureş sunt cazuri în care bibliotecarul are jumătate sau chiar mai puţin", s-a plâns directoarea BJM. Bibliotecile publice municipale, orăşeneşti şi comunale sunt subordonate consiliilor locale, care ar trebui să le asigure banii pentru salariile angajaţilor, achiziţii de carte şi acoperirea altor cheltuieli de funcţionare. Totuşi, unii primari nu consideră prioritară activitatea bibliotecilor şi lasă aceste instituţii fără fondurile necesare unei minime dezvoltări. "Nu costă foarte mult informatizarea unei biblioteci mici, suma ajungând în jur la 1500 lei pe care orice administraţie locală şi-ar putea permite să-i cheltuie