Statul şi ONG-urile au avut de caştigat de pe urma reintegrărilor. Prin punerea copiilor in carca părinţilor autorităţile au scăpat in patru ani de 15 mii de guri de hrănit. BANI - Atat statul, cat şi ONG-urile au avut de caştigat de pe urma reintegrărilor Politica de reintegrări masive in familie a copiilor instituţionalizaţi a fost o adevărată afacere pentru instituţiile statului, dar şi pentru unele ONG-uri care au accesat fondurile externe destinate reintegreţeilor. Prin punerea copiilor in carca părinţilor, statul a scăpat in patru ani de 15.000 de guri de hrănit.
"Ne-au trimis la părinţi, că nu le mai ieşea salariul la ăştia de la stat. Crezi că eu nu ştiu că stăteam cu doamnele de la centru... păi, eu nu vedeam că nu se mai săturau de bani?!" Asta a inţeles Bogdan Dumitrache, 14 ani, in ziua in care o asistentă socială l-a luat de la centrul de plasament şi l-a dus la mama muritoare de foame.
ECONOMII. Conform unei situaţii primite de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor (ANPDC), numărul total de copii reintegraţi in perioada 2003-2007 este de aproape 15.000. Dacă inmulţim acest număr cu valoarea costului mediu lunar de copil aflat in centrul de plasament public, obţinem 2.880.000 de euro pe lună. Cheltuieli de care a scăpat statul roman o dată cu reintegrarea copiilor in familii.
Unele direcţii pentru protecţia copilului din judeţe spun că nu s-au scutit decat cheltuielile cu hrana copiilor, deoarece, chiar dacă nu mai sunt 100 de copii intr-o instituţie, ci doar 50, cheltuielile cu utilităţile şi personalul tot există. Chiar şi aşa, dacă facem un calcul la indicele de hrană, care este de 70.000 lei pe zi in acest moment, reiese că statul economiseşte lunar un milion de euro.
VARIANTA IEFTINĂ. Conform statisticilor aflate pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, in 20
