Preferaţii investitorilor sunt orăşenii, care produc, caştigă şi consumă mai mult şi nu fiindcă au cam renunţat să poarte mielu-n capPreferaţii investitorilor sunt orăşenii, care produc, caştigă şi consumă mai mult şi nu fiindcă au cam renunţat să poarte mielu-n cap
Romania a inregistrat in 2006 un PIB per capita de 4.500 de euro, in creştere semnificativă faţă de 2004 (2.806 euro) şi 2005 (3.675). In realitate insă, Bucureştiul a produs per capita peste 9.000 de euro "mai mult decat Ungaria şi Estonia ", in timp ce moldovenii au contribuit fiecare cu mai puţin de 3.000, ca-n ţările ex-sovietice.
Ce e de făcut? Să se repună pe tapet ideea echilibrării ofertei de muncă in toate zonele ţării, ca să se atenueze polarizarea societăţii? Oare trebuie direcţionate la ordin investiţiile spre zonele sărace şi spre ramurile cu valoare adăugată mare? Păi, la fel a procedat şi Ceauşescu: a industrializat forţat zone care, după inchiderea fabricilor ridicate in timpul comunismului, tot la agricultură au ajuns. in locul intervenţiei statului, al facilităţilor fiscale, mai bine am lăsa piaţa să se ocupe de asta. De pildă, dacă in Bucureşti ar fi concurenţă aprigă, intreprinzătorii ar fi constranşi să investească in alte părţi ale ţării sau, de ce nu?, să "importe" forţă de muncă de acolo. Dar, dacă oamenii de afaceri aduc chinezi pentru a continua să plătească mai nimic pentru forţa de muncă, să ştiţi că nu s-a ajuns incă in faza in care competiţia dintre companii e caştigată de calificarea angajaţilor. Şi, sătui să tot aştepte concurenţa adevărată, lucrătorii din Moldova aleg Barcelona şi Milano in locul Bucureştiului.
Orice s-ar zice, un lucru nu poate fi negat: Capitala e cea mai mare piaţă. De asta se reped aici bancherii, reţelele de magazine şi constructorii. Pentru că, dacă montezi termopane la Pleşcoi ori vinzi microcentrale de apartament la Doro
