Majoritatea statelor membre UE din Europa Centrala si de Est au lansat fondurile de pensii private cu cel putin sapte ani inaintea Romaniei, permitand pietei romanesti sa beneficieze de experienta unor tari care acum au ajuns la un anumit nivel de maturitate.
Una dintre tarile est-europene cu care se aseamana cel mai bine economia Romaniei este Polonia. Aceasta a introdus sistemul de pensii bazat pe trei piloni la 1 ianuarie 1999.
Piata poloneza este dominata de cinci fonduri (Commercial Union BPH WBK, ING Nationale- Nederlanden, PZU, AIG, Winterthur) dintre 15 fonduri active, care detin o cota de 75% din piata. Cele 15 fonduri active administrau la sfarsitul lui 2005 active in valoare de 86 miliarde zloti polonezi (22 miliarde euro). Din aceste active administrate de fondurile de pensii private circa 20 miliarde de zloti polonezi (5,2 miliarde euro) au fost investiti pe Bursa de la Varsovia.
Una dintre principalele diferente dintre sistemul pensiilor private din Romania si cel din Polonia este legata de loterie, respectiv numarul persoanelor care nu au aderat la niciun fond de pensii obligatoriu pana la o anumita perioada determinata. Daca la inceputul introducerii acestui sistem, impartirea acestor participanti se facea proportional cu cota de piata a fondurilor de pensii, din 2004 Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Fondurilor de Pensii din Polonia a decis ca la aceasta loterie sa particpe doar companiile care au generate randamente mai mari decat media pietei in ultimii doi ani si ale caror active nu au depasit 10% din totalul activelor de pe piata, impartirea participantilor fiind egala intre fondurile selectate.
O alta deosebire dintre sistemul de pensii polonez si cel la care va trece Romania in 2008 este varsta la care participanti sunt obligati sau au optiune sa adere la pilonul II. Spre deosebire de sistemul pensiilor private
