Consultantii de pe piata locala de infrastructura au asigurata o perioada de 15-20 de ani de proiecte importante. Serviciile lor sunt "inchiriate" anticipat de necesitatea construirii unei retele dense si moderne de infrastructura rutiera la niv
Unii jucatorii de profil, care si-au stabilit o strategie de dezvoltare pe termen lung, intentioneaza sa "vaneze" din timp proiectele de infrastructura din zona Balcanilor. Nu este atat vorba de bani, cat de experienta pe care o pot asimila pe pietele externe, pentru a-si putea consolida pozitia pe piata locala. Practic, prin castigarea unor contracte externe, companiile romanesti de profil devin mai "credibile" pentru licitatiile importante din sectorul de infrastructura care vor fi derulate in anii urmatori.
Zona Balcanilor va reprezenta in cativa ani ceea ce a reprezentat Europa Centrala inainte si dupa momentul aderarii la UE in 2004, cand majoritatea companiilor straine si-au deschis filiale locale, urmarind traseul fondurilor europene. Tarile din Balcani, precum cele din fosta Iugoslavie, vor atrage companiile implicate pe piata de infrastructura la fel de mult cum acestea sunt atrase astazi de Romania si Polonia .
In momentul de fata nu se pune la modul serios problema profitabilitatii de pe piata interna, comparabila cu potentialul din statele non-UE din regiune, sau din cele care au inceput de curand procesul de aderare. "Profitabilitatea nu este cu mult mai mare decat cea din Romania. Toti ne ducem catre a fi profitabili. Sunt lucrari in Romania care sunt comparabile cu altele din Ungaria sau Bulgaria. Diferentele de profitabilitate apar de la sursele de finantare. De exemplu, la un proiect mic in fosta Iugoslavie, Banca Mondiala poate scoate la licitatie partea de proiectare la 8% din valoarea proiectului, dar putea licita si numai 3%", explica Gheorghe Boeru, presedinte al Romair
