Cititi, rogu-va, aceasta carte! Nu o sa va para rau. Am preluat aceasta rubrica si titlul ei (mai potrivit decit cel gasit de mine saptamina trecuta: "Biblioteca Babel") de la dl Alexandru Calinescu, care, prins cu alte proiecte, nu o mai poate tine in chip regulat. Scopul rubricii este unul singur si cit se poate de limpede: sa semnaleze noile aparitii editoriale, cartile care prezinta oarecare interes (sint si carti care nu prezinta nici unul) si sa-l indemne pe eventualul cititor sa le rasfoiasca. Nimic mai mult. Dar nici nimic mai putin.
Astazi mi-am propus sa va vorbesc despre Giacomo Casanova si "Povestea vietii sale". Nu demult, pe HBO a rulat un film despre persoana lui legendara si profund simpatica. La sfirsitul anilor '70, Alain Delon a jucat magistral in altul, infatisind un Casanova aflat in apropierea senectutii si declinului. Nimeni nu poate sa spuna cu mina pe inima daca numitul Casanova a fost un simplu mitoman prins in plasa minciunilor proprii, un erotoman mizerabil si nesatul (un "capcaun sexual"!) sau un metafizician brav si iluminat, care a predicat inaintea altora virtutile gratioase (si post-moderne!) ale hedonismului si adevarul indestructibil al senzatiei fizice. "Povestea vietii sale" s-a tiparit pentru prima data, in mai multe volume, intre 1826 si 1832 (asadar, dupa moartea lui Casanova), la o editura din Leipzig, fiind trecuta imediat la Index (lista cartilor prohibite de Vatican) din pricina licentiozitatii si libertatilor pe care si le ia mai peste tot autorul. Intr-o drastica selectie si sub titlul (cam nepotrivit) de "Memorii", o prima traducere in romana s-a tiparit in 1970, la editura Univers. La editura Nemira, a aparut la sfirsitul anului trecut, intr-un volum masiv (666 de pagini: numarul Fiarei din Apocalipsa), o a doua editie (selectia si traducerea apartin lui Radu Albala).
Venetianul Casanova (s-a nascut in 2 apri
