Marea noastra problema, a romanilor, este ca avem legi care, dincolo de a fi incomplete, incurcate, contradictorii, neactuale, partinitoare ori de-a dreptul proaste, sint mai ales interpretabile. Nu sint atit de des incalcate, pe cit sint de interpretate. Ori ne pricepem noi, romanii, de minune la a interpreta legi, ori au fost date de niste indivizi care habar n-au sa faca o treaba bine, ori au fost facute special asa, cert e ca putine acte normative din tara asta nu lasa loc de interpretari. Iar legea suprema a statului, Constitutia, este evident si cea care poate fi mai mult interpretata. Atunci cind a fost facuta, pe vremea in care PSD domina Parlamentul si se credea din nou victorios si dupa alegerile din 2000, Constitutia nu parea atit de proasta. De altfel, facuta evident pentru pesedisti, nimeni nu s-a gindit atunci la situatiile cu care Romania se confrunta acum. Cum se vedeau ei, asa, victoriosi, cine s-ar fi putut gindi, de exemplu, ca Adrian Nastase ar putea fi suspendat? Sau ca premierului numit de Nastase i s-ar fi urcat democratia la cap? De altfel, cred ca pesedistilor nu le-a trecut prin cap nici macar ca Basescu ar putea ajunge la suspendare, chiar si dupa ce au realizat ca au pierdut alegerile.
Dar iata-ne in anul de gratie 2007 cind, in loc sa ne vedem de integrarea noastra in UE, in loc sa ne batem capul cum sa le luam banii europenilor sau cum sa muncim mai bine pentru a trai mai bine, sintem pusi in fata unui spectacol de interpretat legi, care se tine aproape in fiecare zi in Parlament si cam in fiecare seara la televizor. Ba ca avizul Curtii Constitutionale privind incalcarea Constitutiei de catre presedinte e consultativ, ba ca daca presedintele demisioneaza nu mai poate candida din nou, ba ca daca nu vin la referendum jumatate plus unu din alegatori, Parlamentul decide ce se intimpla mai departe, ba ca se repeta referendumul etc.
