In toamna lui 2005, Institutul Cultural Roman anunta primul pachet de programe vizand promovarea literaturii romane peste hotare, o strategie de finantare a traducerilor de autori romani in limbi straine - Translation & Publication Support Programme (TPS) -, insotita de burse si rezidente pentru traducatorii din literatura autohtona. Dintre toate programele, "Tineri traducatori" este poate cel mai interesant. Coordonator si mentor al acestuia este Florin Bican, cu care am realizat interviul ce urmeaza.

- Pana in 2006, cand a inceput sa se coaguleze programul "Tineri traducatori", nu s-a prea intreprins nimic coerent pentru difuzarea literaturii noastre in lume.

- N-as spune chiar asa. Programul formarii de traducatori straini de literatura romana nu este cu totul nou. E un proiect pe care il coceam demult. In primul rand, pentru ca literatura romana nu e tradusa in strainatate. In al doilea rand, exista o literatura romana care merita tradusa si este foarte descurajant faptul ca nu sunt multi cunoscatori de limba romana la nivelul necesar traducerii acestei literaturi. Un proiect a mai existat, si anume traducerea unor esantioane de literatura romana de catre traducatori romani cunoscatori de diverse limbi straine. Dar, in situatia in care respectivul traducator nu a locuit o vreme in tara respectiva, nu poate cunoaste si intelege mentalitatea locuitorilor ei, iar traducerea va suferi de rigiditate si artificialitate. Tinand cont de acest aspect, intr-o prima faza ne-am gandit sa aducem stilizatori straini carora ICR sa le ofere posibilitatea de a locui o vreme in Romania pentru a resuscita acest gen de traduceri in colaborare cu traducatorii lor locali, implicandu-i, pe cat posibil - cu titlu de consultanti - si pe autorii textelor traduse. Ar fi fost o solutie cat se poate de viabila, dar nici stilizatori nu se gasesc chiar pe toate drumuri