Reuniunea informală a mi­­niştrilor de externe din ţările NATO, desfăşurată joi şi vineri la Oslo, în Norvegia, a stat sub semnul controversatului scut antirachetă american şi a anunţatei retrageri a Rusiei din Tratatul privind Forţele convenţionale din Europa (CFE), subiecte care au fost reluate şi în discuţiile purtate în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la care a luat parte şi ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov. Reprezentanţii Alianţei au discutat cu Lavrov declaraţia de joi a preşedintelui Vladimir Putin care a spus că, din cauza proiectului scutului antirachetă, Moscova ar putea „îngheţa” participarea sa la CFE, care limitează desfăşurarea de arme convenţionale. „Suntem îngrijoraţi bineînţeles să vedem că infrastructurile militare ale NATO se apropie de frontierele noastre”, a explicat ulterior Lavrov, făcând referire în special la proiectul american de apărare antirachetă iniţiat în Cehia şi Polonia, dar şi la bazele militare americane din România şi Bulgaria.

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a insistat că „este important ca tratatul CFE adaptat să fie ratificat” şi că „mesajul lui Putin a fost primit cu îngrijorare, mare îngrijorare, dezamăgire şi regret”, potrivit publicaţiei britanice The Guardian. Scheffer a reamintit că ţările din Alianţa nord-atlantică condiţionează ratificarea tratatului de retragerea în prealabil de către Rusia a trupelor din două foste republici sovietice, Georgia şi Moldova, conform angajamentelor de la Istanbul, din 1999. Ameninţarea lui Putin este doar ultima manifestare dintr-o lungă serie ce semnalează neînţelegerile tot mai mari dintre foştii rivali din timpul Războiului Rece. Planul american de extindere a scutului antirachetă în Europa este doar una dintre sursele problemei. La acesta se adaugă criticile occidentalilor la adresa nerespectării drepturilor omului în Rusia şi impresia declarată a Kr