"Sunt nopţi cand mă visez acasă, cu prietenii, cu prietena, la şcoală, in cămin... Şi visele sunt frumoase, in vis nu apare boala şi nici grija mea pentru ea. Trezirea, in schimb, e criminală. De fiecare dată parcă refuz să cred că sunt bolnav. Mi-aş dori, măcar, să nu mă mai visez normal."

E student in anul III la Facultatea de Automatică de la Politehnica din Timişoara. Povestea dramei prin care trece Sorin Măcău incepe la sfarşitul lui 2006. In jurnalul pe care tanărul de 22 de ani din Orşova il ţine pe internet, povesteşte: "Am avut o aftă la gură şi nu mai trecea odată... Trecuseră deja două săptămani şi mă durea la fel, dacă nu chiar mai tare ca la inceput. Am fost la doctoriţa din complexul studenţesc, să văd ce am, şi mi-a dat o soluţie contra aftelor. Intr-o săptămană mi-a trecut, insă doctoriţa de acolo m-a văzut şi a zis că sunt prea galben, ceva nu e in regulă. Mi-a cerut să mai vin, să-mi facă nişte trimiteri. Mi-am zis: eh, lasă, că galben am fost toată viaţa...".

SPERANŢE NĂRUITE. După sărbătorile de iarnă, Sorin a inceput să se simtă rău. "Dimineaţa mă trezeam greu de tot şi dacă ieşeam afară, totul se vedea galben şi prea luminos. Nu mă puteam uita din prima la ceva alb... parcă mă dureau ochii", işi aminteşte tanărul. A crezut că e o anemie şi nu a mers la medic pană in luna februarie, cand oboseala incepuse să-l răpună. Analizele au scos la iveală faptul că mai avea doar 5.000 de trombocite, dintr-un minimum normal de 150.000. A fost internat de urgenţă şi i s-au făcut transfuzii de sange, trombocite şi hemostatice. Medicii suspectau diagnosticul, dar nu i-au spus nimic pană cand nu au fost siguri. I-au făcut teste multe şi dureroase, care au confirmat că Sorin suferă de aplazie medulară. O boală rară, care provoacă anemie severă, hemoragii multiple şi infecţii grave.

CHINUL. De la stabilirea diagnosticului, viaţa băiatului dep