Se executa în primul rând în scop economic si se practica la vârsta de 18-24 de luni la rasele perfectionate si dupa doi ani în cazul armasarilor din rase comune. În cazul castrarii terapeutice (afectiuni testiculare) interventia nu este legata de vârsta.
În urma interventiei caii de munca devin mai docili, mai usor abordabili, se folosesc mai usor la diverse servicii si pot fi adapostiti în comun cu alte animale, chiar si de sex opus.
În scop zootehnic castrarea se practica pentru a îndeparta de la reproductie armasarii cu defecte de conformatie sau constitutie, asta pentru a împiedica transmiterea acestor defecte la descendenti. Ca interventie terapeutica, ablatia (îndepartarea) testiculelor se practica pentru a remedia unele vicii, cum este cazul masturbatiei, sau cazul unor afectiuni testiculare grave, cum sunt tumorile, traumatismele, orhitele (inflamatiile testiculelor), etc.
În ceea ce priveste oportunitatea operatiei de castrare, aceasta este dependenta de o serie de factori. Castrarea terapeutica (de necesitate) trebuie efectuata fara întârziere, indiferent de vârsta, timp si anotimp. În scop economic, operatia se executa de obicei în masa, primavara si toamna. Animalele destinate tractiunii se vor castra la o vârsta mai avansata, asa cum aminteam mai sus, fiind importante consolidarea si dezvoltarea aparatului locomotor, pentru a putea fi obtinute animale de tractiune robuste, viguroase si cu o buna conformatie.
În alegerea datei operatiei se va tine seama de conditiile de adapostire a animalului operat; el trebuie ferit de frig, umezeala, soare foarte puternic. Trebuie asigurate conditii foarte bune de adapostire si sa fie asigurata igiena corporala. Interventia se executa de regula dimineata, ca animalele operate sa poata fi supravegheate si putându-se remedia precoce eventualele accidente post-operatorii (hemoragii, eviscerat
