Adrian Nastase, intr-un articol de saptamana trecuta, justifica ceea ce el numeste legitimitatea demersului Parlamentului de suspendare a presedintelui Traian Basescu in felul urmator. Spune dl. Nastase: Basescu a fost ales cu cinci milioane si ceva de voturi, dar voturile celor 322 de parlamentari care au optat pentru suspendarea sa, aceste voturi insumate, reprezinta mult mai mult. Cum traim intr-o democratie reprezentativa in care electoratul are un cuvant de spus odata la patru ani, alegatorii, prin reprezentantii sai, si-ar fi dat acordul pentru indepartarea presedintelui. O asemenea explicatie este aiuritoare, dar are acoperire.
Curtea Constitutionala a spus ca Basescu nu trebuie suspendat, dar Parlamentul a decis altfel, in baza Constitutiei care statueaza ca avizul judecatorilor este doar consultativ.
Probabil ca, intr-o alta tara, s-ar fi tinut seama de avizul Curtii, dar la noi nu s-a tinut. Ceea ce nu inseamna ca Parlamentul ar fi actionat ilegal. Parlamentul a actionat poate "despotic", asa cum sustin aparatorii d-lui Basescu, dar acoperit de legi.
Acoperit de aceleasi legi, Parlamentul, care l-a suspendat pe presedintele Basescu, incepe sa faca agenda Guvernului. Mai multe legi aflate pe agenda Parlamentului, promovate de parlamentari si nu de Guvern, ar putea da peste cap politica de resurse a Executivului.
O problema de ordin institutional valabila nu doar la noi, ci oriunde, arata ca in momentul in care o "putere" este slaba, cealalta va ocupa terenul cedat. Noi avem de-a face acum cu doua "puteri" slabe. Mai precis, stalpii puterii executive, Presedintia si Guvernul, sunt subrezi. Presedintele este suspendat, Guvernul are o majoritate parlamentara de doar 20%. Aproape natural, Parlamentul a ocupat terenul "inamic". Nu se intampla doar la noi. Sa ne amintim ca Parlamentul European a capatat puteri noi, aproape prin santaj
