(Foto: Ziarul de Vrancea)
Posibilitatea fraudarii alegerilor era luata in calcul de legiuitorii Romaniei inca de acum 100 de ani. Potrivit unor prevederi legale din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, respectiv din 2 iulie 1864, cu privire la alegeri, intemeietorii unor liste suplimentare falsificate erau pedepsiti atit cu amenzi cit si cu inchisoare in functie de gravitatea faptelor.
Astfel art.28 din sus amintita lege prevedea: "Oricine a mijlocit inscrierea sa in listele alegatorilor sub un nume, sau pe temeiul unor insusiri false, sau a tainuit, cerind inscrierea sa, vreo necapacitate, preveduta de lege, sau a reclamat si a dobindit inscrierea sa pe doua sau mai multe liste, se va pedepsi cu inchisore de la 15 zile pina la 3 luni, sau cu o globire de la 15 pina la 100 galbeni; daca va fi si luat parte la vot, inchisorea va fi de la o luna pina la sase luni, sau globirea de la 30 pina la 200 galbeni".
Legea era foarte aspra si cu membrii comisiei de numarare a voturilor care daca erau prinsi cu modificarea rezultatului acestora puteau face inchisoare.
"Oricine, fiind insarcinat la un scrutinu cu priimirea, numerarea sau desfacerea biletelor cuprindend sufragiele alegatorilor, se va dovedi ca a falsificat, sustrasu, adaogit sau prefacut biletele, se va pedepsi cu inchisore de la sase luni pina la 2 ani, sau cu o globire de la 100 la 300 galbeni".
Cum era pedepsita operatiunea "Autobuzul"
Necrutatoare erau si prevederile legate de portul de arma in sectiile de vot, precum si de continuare campaniei electorale in ziua alegerilor.
"Daca prin vuiete sau demonstratiuni amenintatore in localul alegerilor sau in giurul seu, s'ar fi atins sau s'ar fi incercat a se atinge esersiciul dreptului electoral si libertatea votului, v
