În România, câştigul anual al unui asemenea instrument de plasament ar putea depăşi 13% Activele fondurilor de pensii din lume şi-au dublat volumul în ultimii zece ani, ajungând în 2006 la un total de 17.800 mld. euro, conform estimărilor făcute de consultanţii de la Watson Wyatt. Investiţiile s-au diversificat, îndreptându-se către sectoare gen imobiliar şi hedge funds (fonduri speculative). Danemarca are cel mai sănătos sistem de pensii din Europa, urmată de Estonia şi Irlanda, conform Barometrului de Pensii realizat de AON Consulting. La capătul celălalt al clasamentului se situează Grecia, Slovenia şi Belgia. Studiul a ţinut cont de problemele demografice, de sistemul public de pensii şi de nivelul preţurilor schemelor de pensii din 25 de state europene.

Una dintre ţările est-europene cu care se aseamănă cel mai bine sistemul de pensii din România este cel al Poloniei, care a introdus cei trei piloni la 1 ianuarie 1999. De altfel, majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est au lansat fondurile de pensii private cu cel puţin şapte ani înaintea României. Bulgaria a introdus sistemul pensiilor private în 2000 Piaţa poloneză este dominată de cinci fonduri (Commercial Union BPH WBK, ING Nationale-Nederlanden, PZU, AIG, Winterthur) dintr-un total de 15 fonduri active - cele cinci deţin o cotă de 75% din piaţă. Toată piaţa poloneză administra, la sfârşitul lui 2005, active în valoare de 22 miliarde euro. Din aceste active administrate de fondurile de pensii private, circa 5,2 miliarde euro au fost investiţi pe Bursa de la Varşovia. Iar randamentele anuale ale fondurilor private de pensii poloneze variază între 10% şi 13,5%. Bulgaria a trecut la sistemul pensiilor administrate privat la începutul lui 2000. În prezent sunt active opt companii de pensii din care patru au acţionariat străin: Allianz, ING, grupul financiar ungar OTP şi cel olandez TBIH. Lid