De numele lui Adrian Radulescu se leaga o parte din istoria Dobrogei * Profesorul a condus destinele Muzeului de Istorie, in calitate de director al institutiei, si a pledat pentru infiintarea Universitatii Ovidius De la trecerea in nefiinta a lui Adrian Radulescu se implinesc, sambata, sapte ani. Pentru a marca acest moment, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie organizeaza, vineri, in memoria celui care si-a dedicat viata arheologiei dobrogene, medalionul Radulescu. Desi nu a fost dobrogean la origine, activitatea stiintifica a lui Adrian Radulescu a marcat aceasta regiune. Inca din vara anului 1952, in calitate de student, tanarul a fost atras de tezaurul arheologic dobrogean. Absolvent al Facultatii de Istorie din Bucuresti in 1956, tanarul va obtine un post la Muzeul de Istorie de la malul marii, condus de Vasile Canarache. Aici, acesta va trece prin toate functiile, de la sef de sectie in 1965, pana la postul de director adjunct in 1968 si apoi director din 1969. In 1972, devine doctor in istorie cu teza "Dezvoltarea mestesugarilor in Dobrogea romana. Ceramica", sustinuta la Universitatea Babes-Bolay, din Cluj. Timp de mai bine trei decenii, cel care considera Dobrogea "o parte integranta si unitara a vetrei carpato-danubiano-pontice, in care istoria a pulsat cu deosebita vigoare din timpuri imemoriale", s-a aflat la conducerea muzeisticii de la malul marii. In calitate de arheolog, directorul Muzeului de istorie participa la santierele Tomis, Castelu, Callatis, Adamclisi, Basarabi, Harsova, Albesti, acolo unde descopera obiecte de mare valoare istorica. Lui Adrian Radulescu i-a fost dat sa transpuna in realitate dorintele lui Grigore Tocilescu, Vasile Parvan si Emil Condurachi. Concomitent cu sapaturile arheologice din situl Tropaem Traiani, a fost construit edificiul muzeului de la Adamclisi. La Histria, in locul unei modeste constructii, s-a ridica