In goana dupa un alt tip de electorat, dupa ce a pierdut parte din saracimea rurala si suburbana in favoarea PD si a lui Traian Basescu, PSD calchiaza, mai nou, stingismul antiglobalist care incepe sa faca ochi si in Romania.
„Am sa ies (in Piata - n.m.) pina cind romanii vor afla ca Romania «ii priveste», pe ei si pe nimeni altcineva, si ca, daca istoria lor si calitatea ei nu ii intereseaza, macar pentru marimea si calitatea fripturii din farfurie merita «sa iasa»“.
Am citat hulpav din manifestul dlui Liiceanu publicat ieri in „Evenimentul zilei“, pentru ca, iata, dorinta Domniei sale e pe cale sa devina realitate. Ieri, PSD ne-a dat o lectie de iesit „in piata“ nu pentru istorie, ci pentru o „friptura“.
Au fost mai multi decit cei adunati de „istorie“, cu doua duminici in urma, in Piata Constitutiei, dar sa nu disperam. Sintem din nou, indiferent de ce gaura ni se flutura pe la nas, de la covrig sau din tricolor, un popor lesne de scos in strada. Problema e alta.
Ambele tabere ce-si disputa suprematia pietei publice au un numitor comun fara nici o legatura cu viitorul previzibil al Romaniei. Dimpotriva. De pe pozitii aparent ireconciliabile, minuitorii si mintuitorii celor doua „popoare“ vorbesc aceeasi limba ideologica.
L-am auzit pe unul dintre sefii socialistilor europeni, secretarul general al PES, Philippe Cordery, invitat la mitingul de ieri al PSD, dedicind evenimentul tinerei Raluca Stroescu, „care a murit exploatata de o intreprindere multinationala“.
Pupila lui Ion Iliescu, europarlamentarul PSD Corina Cretu, a plusat punind decesul Ralucai Stroescu pe seama unui „nou soi de sclavie“, cauzata de saracia care determina multi romani sa accepte „abuzuri“ ale companiilor transnationale.
Discursul avea sa fie reluat, pe un ton chiar si mai indecent, si de Mircea Geoana, mai tirz
