Practica în domeniul recrutării forţei de muncă pentru străinătate spune că aceia care pleacă peste hotare dau un randament mai scăzut în primă fază. Randamentul mai slab este cauzat de dificultăţile de adaptare la alt mediu social ori de mentalitatea românească „lasă că merge şi aşa“, şi nu atât de mult de dorul de casă.

Mulţi sunt cei care aleg să îşi caute un loc de muncă în străinătate, atraşi de mirajul muncii plătite la adevărata ei valoare. Intrarea într-un mediu cultural diferit, alt sistem de organizare a muncii, stresul unui nou loc de muncă, toate pot duce la un randament scăzut al muncii prestate. Numai prin intermediul Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă, în primul trimestru al anului 2007 s-au înscris pentru contracte de muncă în străinătate 229 de persoane la nivelul judeţului Dolj, dintre care 31 din Craiova.

Stresul unui nou loc de muncă şi adaptarea la alt mediu

Specialiştii în domeniul resurselor umane apreciază că unul din posibilii factori care scad randamentul românilor plecaţi la muncă peste hotare este stresul unui loc de muncă nou. De asemenea, contează şi uşurinţa adaptării la o societate diferită, cu menţiunea că acest aspect este diferit în funcţie de fiecare persoană. „Se poate vorbi de un stres cauzat de schimbarea locului de muncă, mai ales în domenii în care nu există o politică de resurse umane în vederea integrării în schema de organizare a muncii. Percepţia pe care o are omul că este un mecanism dintr-un sistem în care trebuie să îţi faci treaba în intervalul de timp dat, spre deosebire de mentalitatea specifică «lasă că merge şi aşa» poate duce la o adaptare mai greoaie. Dorul de casă poate fi privit doar ca o scuză. O firmă de recrutare nu cred că poate spune unui angajator străin că îi poate trimite 100 de muncitori în construcţii, spre exemplu, dar să aibă răbdare că suferă de dor de casă, d