Imigranţii din Uniunea Europeană sunt o problemă pentru piaţa muncii din România, potrivit unui studiu de impact realizat în luna martie a acestui an de instituţiile specializate în Imigranţii din Uniunea Europeană sunt o problemă pentru piaţa muncii din România, potrivit unui studiu de impact realizat în luna martie a acestui an de instituţiile specializate în activitatea cu străinii Au salarii de trei ori mai mari ca muncitorii autohtoni, sunt angajaţi mai mult pe pile şi relaţii, nu cunosc limba română, creează probleme de integrare şi o atmosferă neplăcută la locul de muncă. Aproape jumătate dintre ei sunt şefi şi directori, cu salarii enorme. Acestea sunt doar câteva dintre problemele semnalate despre angajaţii străini din România, în studiul de impact "Liberalizarea pieţei muncii în România. Oportunităţi şi riscuri", realizat de Departamentul pentru Muncă în Străinătate (DMS), Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM) şi Universitatea din Oradea. Pile, cunoştinţe, relaţii, în varianta economiei de piaţă Cetăţenii din UE care muncesc în România ocupă în general funcţii de conducere sau posturi cheie în organigrama societăţii comerciale în care funcţionează. Numai că ei beneficiază de contracte de muncă nu pe baza unei verificări sau a unei selecţii de aptitudini, ca în cazul angajaţilor români, ci în virtutea unui grad de rudenie sau de prietenie cu angajatorii, se afirmă în studiul menţionat. În plus, prin necunoaşterea limbii române, străinii creează tensiuni în rândul subalternilor, în condiţiile în care nu ocupă posturi cu calificare sub medie. Şi asta în timp ce instituţiile care recrutează forţă de muncă românească pentru export trebuie să-i verifice pe toţi românii care vor să lucreze afară, pentru a vedea dacă ei cunosc limba ţării de destinaţie. Studiul indică, în acest caz, că n-ar fi rău ca şi străinii care activează aici să fie cuprinşi într