Asistam la o ofensiva fara precedent a stingii. Scena politica romaneasca s-a coagulat, in majoritate, in jurul unui PSD care nu are atita sustinere populara, cit acces practic neingradit la pirghiile legislative si de comunicare. Adica este partidul care face - si, mai ales, desface - acum jocurile in Parlament, iar din aceasta cauza ziarele si televiziunile ii acorda o importanta pe masura. E bine sa fii la putere, chiar daca negi asta cu incapatinare, in ciuda tuturor evidentelor. Dar ce mai inseamna astazi politica de stinga? Daca ne aducem bine aminte, nu exista partid care sa nu fi acuzat un altul de furt intelectual, care sa nu-si fi disputat paternitatea unui proiect de lege promovat mai repede de altcineva, sau care sa nu reclame originalitatea vreunei idei. Cu alte cuvinte, doctrinele au ramas mai mult pe hirtie, iar oferta palpabila ciupeste din colectiile de promisiuni ale celorlalti. Admitind si ca extremele se ating, atunci ajungem la concluzia unanim apreciata ca toti alesii ar fi o apa si-un pamint, dar nu e chiar asa.

Saptamina trecuta, un fost lider al PNL a lansat o idee menita sa mai taie din elanul coalitiei anti-prezidentiale de stinga. Valeriu Stoica, detinatorul presedintiei PNL pina la venirea lui Stolojan si considerat artizanul reunificarii liberale din 2002, a propus unificarea tuturor fortelor de dreapta intr-un singur partid care sa se opuna amalgamului format din PSD, PRM, PC si, mai nou, PNL si UDMR. De data aceasta, noua forta trebuie sa se constituie in interiorul aceluiasi partid, spune Stoica, argumentind ca exemplul Aliantei DA a aratat cum nu trebuie facut. El a propus in prima faza fuziunea PD cu PLD in aceasta vara, urmind ca pina la alegerile locale de anul viitor noul partid sa prinda puteri absorbind formatiunile "pierdute" in dreapta scenei politice. Planul cristalizarii unui partid puternic de dreapta e unul pe