Herman Melville, "Bartleby. O poveste de pe Wall Street", traducere de Petre Solomon, Editura "Humanitas" (tel. 021/311.23.30), colectia "Cartea de pe noptiera", 110 pag..

Scrisa in urma cu peste 150 de ani, Bartleby e una din cele mai frumoase nuvele din literatura lumii si a fascinat o multime de scriitori si ganditori, de la Borges, Giono si Gilles Deleuze, la Updike, Russel Banks si Enrique Villa Matas. Interpretarile ei s-ar putea aduna in mii de pagini, desi textul lui Melville abia depaseste o suta. E mereu miraculos de moderna, fiindca (aparent) simpla poveste deschide gandirii spatii vaste si brese filosofice, conexiuni infinite. Herman Melville (1818-1891) a fost apreciat de contemporanii lui americani doar pentru cateva romane exotice de calatorii si aventuri scrise in tinerete (Typee, Omoo), dar incepand cu Mardi (1849) - o meditatie asupra fragilitatii democratiei americane, si mai ales cu Moby Dick (1851) si-a dezamagit, nedumerit si chiar infuriat cititorii deprinsi cu schema cartilor de aventuri. Nu erau pregatiti sa inteleaga semnificatia superbei si periculoasei Balene Albe, nici sensul metafizic al obstinatiei capitanului Ahab; ideologia pragmatica era contrariata, iar noutatea compozitiei romanesti soca obisnuintele de lectura. Ceea ce va deveni ulterior o carte-far, de capatai pentru secolul Xx (si, sper, si urmatoarele) a fost in epoca un esec, l-a facut pe autor sa-si piarda popularitatea si, la nici 40 de ani, sa fie aproape uitat. Va mai trai inca 35 de ani in conul lui de umbra si va continua sa scrie, dar abia postum intreaga sa opera - romane, nuvele, poeme - il va plasa printre gigantii literaturii perene. Ca si eroii sai solitari, marginalizati de o societate careia ii refuza regulile si ii pun in pericol ideologia, Melville a fost bantuit toata viata de spectrul esecului, incepand din adolescenta, cand moartea tatalui l-a ob