Sintagma greu de acceptat, dar pe deplin justificata. Pentru ca, in orice societate in care minciuna si coruptia se extind ca o plaga, jurnalistul intra in alerta, isi face auzita vocea - asa cum a invatat, pentru a ramane devotat rolului sau de "caine de paza" al democratiei. Si pe cine incomodeaza cel mai mult daca nu pe aceia care isi desavarsesc, in liniste, atentatele la democratie; pe aceia care sfideaza transparenta, care nu vor sa stie la ce serveste loialitatea, calcand in picioare increderea ce le-a fost acordata. Iar cand presa devine incomoda, se intampla un lucru pe cat de firesc, pe atat de logic: tot putregaiul societatii iese la lumina. Si atunci sa nu credem ca "societatea isi are presa pe care a construit-o si care o oglindeste aproape fidel" ? Pe de alta parte, in umbra "mediatorului de mesaje", formula folosita pentru definirea presei ca institutie, se strecoara, din pacate, si interese - intretinute, cultivate cu vizibila si sporita inversunare - tocmai de catre generatorii dezastrelor economice, politice, sociale; de catre aceia care detin puterea si fac jocurile...
Ziua Mondiala a Libertatii Presei - sarbatorita, intampinata, aplaudata ieri, 3 mai, este un castig pentru cei care si-au ales profesia de a fi incomozi pentru unii si salvatori pentru altii (publicul cititor caruia i se adreseaza !) Ziua Mondiala a Libertatii Presei este o reverenta in fata puterii cuvantului. Chiar daca, odata cu trecerea anilor, a devenit mai mult "o zi a bilanturilor tragice, in care ne vedem obligati sa consemnam noile recorduri ale statisticilor negre, colegii morti, arestati sau agresati - 110 ziaristi morti, 134 ziaristi arestati, numeroase cazuri de agresiuni fizice - acesta este bilantul anului 2006 la nivel mondial", observa Clubul Roman de Presa (CRP).
"Mai periculos decat acest atac vizibil impotriva jurnalismului este razboiul deghizat impo
