Craiova are oficial doar 35 de cerşetori, cunoscuţi deja de majoritatea locuitorilor. În realitate, sunt cu sutele.

Fiecare cartier craiovean are cerşetorii lui, iar centrul oraşului este câştigat în funcţie de „vechime“ şi după multe certuri. Sunt de toate vârstele, mulţi iniţiaţi, fără voia lor, în meseria de cerşetor de la câteva luni, purtaţi în braţe de părinţii cu mâna întinsă pentru a stârni mila trecătorilor. În realitate, sunt sute de astfel de oameni, unii fără adăpost, iar alţii proveniţi din familii dezorganizate din Dolj sau chiar din localităţi îndepărtate.

Părinţii copiilor care cerşesc, sancţionaţi pentru neglijenţă

În Craiova nu există nici un fel de adăpost pentru persoanele fără casă. De regulă, sunt luate de pe stradă şi internate, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile, în Căminul de Bătrâni sau chiar în spital, apoi se întorc din nou în stradă. Nici măcar o cantină socială nu există, reprezentanţii Poliţiei Comunitare, cei care îi ridică pe cerşetori, neavând unde să îi ducă, apelând de cele mai multe ori la Asociaţia Vasiliada, din cadrul Mitropoliei Olteniei. „Sunt foarte mulţi cei care cerşesc, însă cam 35 sunt mai cunoscuţi de mai mulţi ani de craioveni. Pe micuţii pe care îi găsim pe străzi îi ducem la Clubul Copiii Străzii, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj. Luăm legătura şi cu ONG-urile din Craiova, apoi încercăm să le identificăm familiile, cărora le încredinţăm copiii. În cazul în care micuţii sunt din nou găsiţi pe străzi, la a doua abatere, părinţii sunt sancţionaţi, dând dovadă de neglijenţă“, a menţionat Constantin Petrescu, directorul executiv al Poliţiei Comunitare din Craiova.

Luaţi de pe străzi şi internaţi în spitale...

Mulţi dintre aceşti oameni sunt suferinzi. Poliţia Comunitară a internat doi cerşetori la Spitalul de Neuropsihia