Mitropolitul Bartolomeu Anania si ceilalti sapte membri ai Sinodului Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului au adresat un ''Apel catre Curtea Constitutionala'', ajunsa, dupa cum se vede, un soi de Zid al Plangerii, in aceasta perioada.
Numai ca aceasta Curte, la care se adreseaza politicienii, seamana mai degraba cu un oracol, slujit mai degraba de niste preotese si preoti din perioada pre-crestina, care dau raspunsuri sibilinice de fiecare data cand li se adreseaza cineva cu o chestiune ce necesita clarificare sau cand au de dat o sentinta.
Ce vor IPS Bartolomeu si ceilalti semnatari ai apelului de la Curtea Constitutionala? Pai, inainte de toate, isi aroga un mandat pe care in realitate nu-l au, pretinzand ca scriu in numele a peste patru milioane de oameni. I-au intrebat, pe fiecare dintre acestia in parte, daca sunt de acord sa apeleze Curtea in numele lor?
In mod sigur nu. Apoi, sustin ca ''pastoritii nostri ne trimit tot mai numeroase semnale ca e timpul sa intervenim'', ba chiar ''in disperare de cauza'', le-ar cere sa-si paraseasca ''echidistanta politica''. Ceea ce Preasfiintiile Lor spun ca nu vor face, vor ramane la jumatatea balantei. O alta inconsecventa, dupa cum se va vedea.
In esenta, apelul condamna ''criza fara precedent'' creata prin suspendarea presedintelui si indica - fie si indirect - vinovatul: Parlamentul. In opinia inaltilor prelati semnatari, forul legislativ da dovada de ''imoralitate politica'' din cauza ca ar abandona ''principiile democratice ale statului de drept'' si-ar reveni la ''practica bunului plac, specifica regimurilor totalitate''.
Citind apelul, ai impresia ca mai e putin si vine Apocalipsa! Si de ce? Pur si simplu din cauza ca Parlamentul a adoptat o hotarare care ''ii confera dreptul de a dec