Decizia de saptamana trecuta a BNR de a relaxa conditiile de creditare nu a mai venit ca o surpriza pentru piata, unii analisti anticipand chiar exact pasul de reducere a dobanzii de politica monetara.
Suprapunerea dintre asteptari si decizie nu reflecta insa neaparat o viziune comuna a bancii centrale, pe de o parte, si a analistilor privind evolutia principalilor indicatori, pe de alta. Dimpotriva, majoritatea analistilor vad presiuni inflationiste acumulandu-se in a doua parte a anului, in timp ce BNR tocmai si-a revizuit, in jos, prognozele privind inflatia la sfarsitul acestui an.
Banca centrala se arata astfel tot mai increzatoare in sansele de a tine sub control evolutia preturilor, mizand pe o transmitere tot mai buna a semnalelor date prin indicatorii de politica monetara in economie. In acelasi timp, este adusa tot mai des in discutie importanta ancorarii expectatiilor inflationiste, atat prin intermediul prognozelor, cat si al nivelului dobanzii. Aceasta ar trebui sa fie consistenta cu scaderea inflatiei, la 3,6% in luna martie si cu un nivel prognozat de 3,7%, pentru sfarsitul acestui an. Or, desi ar insemna conditii de creditare mai restrictive, mentinerea dobanzii la un nivel ridicat ar submina increderea in atingerea unui nivel mai scazut al inflatiei.
De partea cealalta, analistii vad actuala incetinire a inflatiei ca un bun moment de a acumula "arsenal", pentru momentele tensionate asteptate in lunile urmatoare.
De la inceputul anului banca centrala a redus dobanda de politica monetara cu 1,5 puncte procentuale, pana la 7,25% pe an. Aceste miscari au raspuns intr-o anumita masura aprecierii rapide a leului, iar cei care au pariat pe scaderile de dobanda au avut in vedere tocmai acest argument. Aceasta linie de argumentatie arata posibilitatea unei noi reduceri de dobanda, de asemenea de mica amploare.
Pasul
