Carte. Selectia "Formula As". Neculai Constantin Munteanu, "Ultimii sapte ani de acasa. Un ziarist in dosarele Securitatii", editie ingrijita si adnotata de Doina Jela, Editura "Curtea Veche" (tel. 021/222.57.26), 366 pag..
Am citit cu strangere de inima cartea aceasta in care N. C. Munteanu face publice documentele ce-l privesc, aflate la Cnsas. Fiindca e vorba de un prieten ale carui calitati omenesti - bunatate, delicatete sufleteasca, altruism, umor, toleranta, sensibilitate artistica - nu-s pe toate drumurile. Apoi, pentru ca profesional, colegul nostru de la pagina a doua a fost si este un model de jurnalist de radio si presa scrisa. Vocea si semnatura lui iti retin intotdeauna atentia prin inteligenta, curaj, spirit critic, limpezime expresiva, iti dau de inteles si de gandit. De aceea, e dureros si revoltator sa afli ca viata acestui om atat de inzestrat a fost un calvar. Ca sub verva si sub semnul sperantei ce au devenit marca lui ("sa auzim numai de bine") se ascunde cu decenta un om caruia Securitatea i-a tropait cu bocanci murdari pe suflet, l-a torturat psihic pana in pragul depresiei grave. De cand s-au deschis arhivele Securitatii (mai bine zis, ceea ce a ales fosta politie politica sa transfere la Cnsas), au aparut mai multe volume in care persoane publice, in special scriitori, si-au reprodus si comentat dosarele de urmarire in care descoperisera cu stupoare delatiuni de la prieteni apropiati si colegi, unii cu buna reputatie postdecembrista. In opinia publica, dezvaluirea "colaboratorilor" Securitatii a luat o asemenea amploare, incat s-a acreditat ideea ca doar acestia sunt blamabili, nu institutia si regimul care i-au constrans, santajat prin securisti de cariera, instruiti si platiti sa mutileze constiinte prin "mijloace specifice". "Ultimii sapte ani de acasa" e o carte exemplara pentru hidosenia Institutiei si a regimului Ceausescu,
