Întărâtarea ursului rus de către şoricelul eston ar putea avea consecinţe care depăşesc graniţele micii ţări baltice O ţară aproape necunoscută pe plan mondial, cu o populaţie Întărâtarea ursului rus de către şoricelul eston ar putea avea consecinţe care depăşesc graniţele micii ţări baltice O ţară aproape necunoscută pe plan mondial, cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori şi cu o limbă rară, cu rezonanţe cunoscute numai finlandezilor şi ungurilor, a cauzat recent un adevărat scandal pe scena internaţională. Un scandal iscat pe tema unei statui ar putea părea nesemnificativ. Acesta a pus însă în lumină amploarea conflictului din interiorul Estoniei şi al celorlalte două state baltice cu trecut similar, Letonia şi Lituania. În istoria sa de peste 1.000 de ani, Estonia s-a bucurat de independenţă timp de numai 38 de ani. Dacă ocupanţii nu erau suedezi, erau polonezi, germani sau ruşi. Ultimii au rămas, cu mici întreruperi, timp de peste două secole. Cum se întâmplă de obicei într-o relaţie în care una dintre părţi este mult mai puternică şi mai posesivă decât cealaltă, nu poate fi vorba de reciprocitate. Ruşii au dorit ca Estonia să scrie şi să vorbească ruseşte. Estonii insistă să îşi păstreze limba. Ping-pongul de atrocităţi şi dureri este similar cu al celorlalte ţări baltice, Letonia şi Lituania. Monumentul eston este pretextul care dă acum apă la moară nostalgicilor războiului rece de la Moscova. Camera superioară a parlamentului rus i-a cerut preşedintelui Putin să întrerupă legăturile diplomatice, Kremlinul a ameninţat cu "serioase consecinţe", iar ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat că "Estonia este o ţară unde drepturile omului nu sunt respectate". Mai mulţi factori prevestesc o reacţie dură a Rusiei în acest caz. În primul rând, Rusia a criticat şi a ameninţat constant cu sancţiuni Estonia şi Letonia din cauza tratamentului la care s