Saptamana trecuta, Banca Nationala a Romaniei a publicat un raport care a creat atat resemnare, cat si ingrijorare.
Scaderea dobanzii de referinta reprezinta un semnal pozitiv pentru mediul economic, fiind un bun prilej pentru bancile comerciale de a-si gestiona mai usor banii imobilizati in rezervele minime obligatorii (cele in valuta). Decizia BNR consolideaza astfel un trend al politicii monetare, care va trebui, insa, atent supravegheat in perioada imediat urmatoare.
Am vorbit despre resemnarea si ingrijorarea jucatorilor de pe piata fata de riscurile tot mai mari cu care se confrunta astazi economia romaneasca. Materializarea acestor amenintari va crea in mod evident presiune asupra deciziilor viitoare al bancii centrale. In acest sens, raportul BNR a subliniat, in primul rand, aceste amenintari care pot afecta considerabil stabilitatea macroeconomica.
Aceste ingrijorari reflecta de fapt neajunsurile politicilor economice promovate de catre Guvern in ultimii doi ani. Cel mai mare risc pentru perioada urmatoare, subliniat si de guvernatorul BNR, il reprezinta cresterea disproportionata a veniturilor salariale in raport cu majorarea productivitatii. Acest dezechilibru poate sa conduca, pe termen lung, la derapaje semnificative.
Majorarea salariilor constituie o necesitate sociala, dar din punct de vedere economic ea trebuie sa fie acompaniata de masuri menite sa asigure cresterea productivitatii si a competitivitatii. Politica salariala actuala este rezultatul slabiciunii Guvernului, care cedeaza usor in fata presiunilor venite din toate partile. Aceasta politica este daunatoare mediului privat, care, in functie de domeniu, poate sau nu poate sa sustina programul de crestere salariala impus in sectorul public. Aparitia unor discrepante intre conditiile de salarizare poate sa genereze nemultumiri si conflicte sociale, care la ran
