- Diverse - nr. 87 / 8 Mai, 2007 In surda batalie a castigarii preferintelor electorale pentru referendumul din 19 mai, lumea romaneasca scapa din vedere - voit sau nu - o serie de evenimente interne de o importanta cel putin la fel de mare, caracterizate, unele, chiar ca atentatoare la siguranta statului. Intre acestea se numara, de buna seama, raportul si documentele Comisiei Speciale de la Cotroceni privind acuzarea ministrului roman al Comunicatiilor, Nagy Zsolt "de sprijinire a unui grup infractional organizat, cu caracter international". O acuza deosebit de grava, care frizeaza cu tradarea secretelor de stat, dar care, din pacate, in marea brambureala a referendumului, trece ca uitata, sau de mai mica importanta. Miercurea trecuta, procurorul general al Romaniei, Laura Kövesi, a trimis Administratiei Prezidentiale decizia de incepere a urmaririi penale pe numele ministrului Nagy, urmand ca presedintele interimar al tarii, Nicolae Vacaroiu, sa decida suspendarea din functie a ministrului Comunicatiilor. Reamintim ca, in data de 20 martie, presedintele Traian Basescu a trimis ministrului Justitiei de la acea vreme, Monica Macovei, cererea privind inceperea procedurilor legale pentru urmarirea penala a lui Nagy Zsolt. La randul sau, Monica Macovei a transmis la Parchet documentele intocmite de Comisia Speciala de la Cotroceni. Prin aceste documente, Zsolt Nagy, dar si fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, au fost acuzati de procurori de sprijinirea grupului infractional coordonat de bulgarul Stamen Stantcev. Mai mult, anchetatorii sustin ca in tot acest proces de spionaj sarcina lui Nagy era sa verifice daca membrii grupului sunt monitorizati in ceea ce priveste convorbirile telefonice. Iata ce declara bulgarul: "De obicei, Schumi Zsolt (Nagy Zsolt - n. red.) verifica mereu. Pentru ca nu conteaza ca sunt bulgar, dar nu pot sa-mi urmareasca telefonul de