- Social - nr. 89 / 9 Mai, 2007 9 Mai, ca sarbatoare a Victoriei impotriva fascismului, paleste in fata altor evenimente, mai mult sau mai putin importante din viata omenirii. Mi se pare nedrept ca aceasta estompare a importantei unei zile care a marcat fundamental evolutia omenirii la mijlocul secolului trecut sa se reflecte si asupra celor care au facut posibila victoria - veteranii de razboi - indiferent ca sunt romani, rusi, americani, englezi, francezi, polonezi, australieni sau de alte nationalitati. Luati cu alte griji, mai ales existentiale, uitam pericolul prin care a trecut omenirea odata cu aparitia si dezvoltarea ideologiei fasciste, riscam sa minimalizam pericolul si sa facem posibile alte tipuri de manifestari ostile omului si vietii. Participantii la cel mai devastator razboi din istoria umanitatii, din ce in ce mai slabi, merita cu prisosinta respectul nostru al tuturor si mai ales necesita sa facem efortul sa le cunoastem durerile si chinurile prin care au trecut pentru a ne fi noua un pic mai bine, pentru a putea face posibila uriasa si nobila lucrare care se petrece sub ochii si cu concursul nostru: Crearea unei Europe unite si a unei lumi fara razboaie. Un astfel de destin doresc sa-l aduc in atentia dumneavoastra. Veteranul, invalid de razboi Capatina Sever s-a nascut in anul 1915 (in ziua de 18 decembrie va implini 92 ani) intr-un sat din Mehedinti (Lupsa de Jos) intr-o familie modesta de tarani a caror dorinta era ca macar unul dintre copii sa devina dascal sau popa. Sever a ales sa se pregateasca pentru a-i invata pe copii sa scrie si sa citeasca, absolvind Scoala normala de invatatori "Spiru Haret" din Tg. Jiu. A fost repartizat ca invatator in satul Suiuciuc din judetul Durostor, apoi in Banat, Mehedinti, jud. Orhei apoi din nou in Mehedinti. Caracterul sau hotarat l-a ajutat sa se adapteze in toate locurile si conditiile atat de diferite c