Sistemul de pensii administrat privat nu include componenta de solidaritate sociala, singurul criteriu fiind efortul de contributie individuala. In lipsa unei egalizari a varstei de pensionare, acesta va fi cert dezavantajos pentru femei.
Egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si femei reprezinta una dintre necesitatile reformei pensiilor. Concluzia apartine lui Laurian Lungu, Ioan Marginean si Marian Preda, care au elaborat un studiu finantat de Fundatia Friedrich Ebert Stiftung.
Autorii observa ca planurile de implementare a noilor forme de pensii administrate privat vor afecta femeile pe trei dimensiuni: nivelul salariilor, perioadele medii de contributie si speranta medie de viata. Intrucat veniturile medii sunt cam 82% din cele ale barbatilor, acumularea femeilor va fi considerabil mai mica in cazul unor perioade de contributie similare.
Contributia femeilor va fi mai redusa cu 5 ani daca nu se egalizeaza varstele de pensionare, deci si acumularea in fond va fi mai mica (autorii merg chiar dincolo de ideea de egalizare si sustin ca limita varstei de pensionare sa fie optionala, ceea ce ar permite ca angajatul sa lucreze chiar si peste aceasta varsta in cazul in care si angajatorul ar agrea acest lucru).
Speranta de viata este cu 7 ani mai mare la femei, ceea ce inseamna ca, in cazul calcularii pensiei viagere, se va imparti fondul la un numar mai mare de luni. Pe total, factorii prezentati pot micsora pensia unei femei cu 40% fata de a unui barbat care a avut un serviciu asemanator, cu un salariu similar.
Autorii studiului sustin ca in perioada comunista ingerintele politicului au fost multiple, fiind permise sau incurajate pensionarile anticipate ca solutii pentru restructurarea intreprinderilor de stat caracterizate de supraangajare.
Sistemul de pensii administrat privat nu include compo